May 12 | by Stanley Ipkiss
Game of Thrones – S4E6 – Procesul

De când așteptam acest episod! În sfârșit, urmărim procesul lui Tyrion și îl vedem pe acesta dezgustat de tot ce se întâmplă în jurul lui și de toată nedreptatea care i se face. Iar în King’s Landing, judecata funcționează după niște reguli neștiute de nimeni (am putea face o comparație cu zilele noastre, dacă tot bat alegerile la ușă). Judecătorul se autoproclamă, iar acuzatul nu are niciun drept, ce să mai vorbim de prezumția de nevinovăție sau de neutralitate! Tyrion e acuzat din nou pentru o faptă pe care nu a comis-o, doar pentru că o femeie nebună și fără prea mult creier are destulă influență și a hotărât ca el să fie pedepsit.

În Westeros, legea îi aparține celui care este rege sau celui pe care regele îl desemnează. Așadar, în acest caz, vorbim despre Tywin. Iar cuvântul lui e lege. E-adevărat că și judecata celorlalți doi jurați, Mace Tyrell și Oberyn contează, iar Tyrion știe că are antecedente de comportament neadecvat cu Joffrey, care pot fi folosite împotriva lui. Tocmai de aceea cere o judecată prin luptă. Astfel poate sări peste o nedreptate care i s-ar putea face și peste o moarte cumplită manifestată ca pedeapsă greșită, nu ca rezultat al propriei apărări.

Martorii mint fără menajamente, doar pentru ca Tyrion să pară vinovat. Totul decurge într-un mod atât de dramatic și nedrept, încât Jamie ajunge să-și implore tatăl să nu facă vreo prostie. Iar ultimul martor pune capac. Shae face exact ceea ce te aștepți de la un personaj obișnuit din “Game of Thrones”. Invocă argumente nesimțite, aduce în discuții detalii care nu au nicio legătură cu acuzația de crimă, ci cu intimitatea acuzatului. Își permite și să invoce că el și Sansa au pus la cale otrăvirea lui Joffrey, cu o față supusă și deloc credibilă. E un moment jenant, care îl pune într-o situație nedreptățită pe Tyrion. N-ai cum să urmărești aceste secvențe și să nu-ți vină să strângi pe cineva de gât (sau de otravă).

Iar discursul lui Tyrion din finalul episodului e de neprețuit. Nervozitatea lui atinge cote maxime și dă frâu liber furiei încleștate în el, pe bună dreptate. Acestea sunt momentele pe care le-am așteptat de atâtea episoade. Tyrion mărturisește. Da, mărturisește că nu l-a ucis pe Joffrey și că e acuzat de niște oameni nerecunoscători, care nu dau doi bani pe el, după tot ce a făcut. După ce i-a salvat în nenumărate rânduri, după ce i-a scos din situații compromițătoare, personajul cade pradă sentimentelor de ură pe care monștrii din fața lui i le-au provocat. Dacă el este un monstru, așa cum îl numesc ei, atunci ei sunt niște lichele.

Răbufnirea lui e atât de naturală, că-ți vine să intri în ecran și să-i mai dai un Emmy lui Peter Dinklage, în mijlocul tuturor, să le vezi fețele îmbâcsite de furie! Doar că socotelile dintre el și restul lumii nu s-au încheiat și cum nu are încredere în judecata lor, cere judecata prin luptă! O să fie bine, cred eu. Tyrion merită asta, iar dacă scenariștii fac vreo prostie, apăi…

Lăsând la o parte planul cu Tyrion, o să amintesc și câteva mici alte aspecte ale episodului. Discuția dintre Oberyn și Varys demonstrează că acesta din urmă pune ceva la cale. Stannis cere un împrumut de la Iron Bank și, deși e refuzat în primă instanță, intervenția lui Davos (mereu Davos!), pare a avea efect.

Oh, Daenerys! Uneori mi se pare că serialul o tratează doar ca pe o scursură. Nu s-a gândit ea că puterea i-ar putea aduce atâtea probleme! Ca de exemplu, faptul că dragonii i-au mâncat toate caprele unui cetățean (super idee!) și mai are și alte câteva plângeri însemnate care arată că dreptatea pe care vrea ea să o facă e cam strâmbă. Întotdeauna privesc secvențele cu ea ca pe o oază de amuzament.

Episodul următor se anunță și mai incitant, iar eu nu prea mai am răbdare cu suspansul ăsta în privința destinului lui Tyrion. Totuși ceva mă face să cred că (nu spun ce, știți voi, spoilere) Tyrion va avea câștig de cauză, iar rolul său va crește. Nu o să aduc nicio referință legată de scenariul din cărți, chiar dacă ne-ar mai lua o povară de pe suflet. Îmi place să citesc, dar nu-mi place să încurc borcanele dintre literatură și cinematografie. În acest caz însă, mi-ar plăcea ca scenariștii să urmeze firul cărții… Poți să știi însă la ce să te aștepți din partea lor?

2 Comments
  • insaniscentumsentio

    Serialul a fost tratat cu seriozitate.
    Deci te poti astepta la o decizie luata cu destula seriozitate incat sa fie o alegere corecta.
    Bine, daca o luam pe partea cealalta si anume “Poti sa stii insa la ce sa te astepti din partea lor?”, aceata face sa para mai misterios, in nesiguranta, ceea ce este ideal pentru a astepta urmatorul episod cu si mai multa nerabdare.

  • Georgeta Paunescu

    Adevărat. Oricum, fiecare telespectator priveste subiectiv tot ce se întâmplă, mai detașat sau nu, cu așteptari sau fără și are diverse simpatii față de personaje. În cazul Game of Thrones, multi fani se arată revoltați de faptul că scenariștii se tot abat de la firul poveștilor din carte. Pentru mine e în regulă, cum am spus, literatura respectă un anumit format, iar cinematografia un altul. Soarta lui Tyrion însă e o intrigă care mă ține în priză, mai mult decât orice alt plan al serialului.

Leave a Reply

— required *

— required *

Despre Noi
Iti oferim articole, recenzii (reviews) si stiri despre serialele tale preferate in fiecare zi. Afla totul despre serialele noi si in top, citeste recomandari si participa in comunitatea serialelor!
Seriale
Copyright © 2013-2014 - Seriale Punct Ro - Toate drepturile rezervate.