September 19 | by Daniela Boca
Cele mai bune seriale: Seinfeld

Nu prea vreau să fac o recenzie a serialului în sine, ci mai mult o analiză asupra schimbării aduse în lumea noastră. Dacă ar fi să mă concentrez pe evenimente particulare din cei nouă ani de anvergură a serialului, aș putea să scriu zile întregi. Cu toții avem personajele și momentele noastre favorite. Și departe de mine gândul să fac un top al celor mai bune și proaste secvențe ale show-ului, asta pentru că opiniile diferă de la om la om. În acest articol mi-ar plăcea să mă axez pe serialul despre nimic. Mi-ar plăcea să discut despre ”Seinfeld.”

Îmi amintesc că urmăream ”Seinfeld” când încă eram foarte mică și chiar dacă nu înțelegeam toate glumele, mi se părea un serial bun. Și chiar dacă nu aveam cum să râd la tot ce se întâmpla din moment ce depășea nivelul meu de pricepere, încă mă chinuiam să citesc ambele rânduri de la subtitrare, totuși pe Jerry îl consideram foarte isteț, iar pe Kramer cam țăcănit. Apoi, pe măsură ce creșteam, îl vedeam pe Kramer ca un prostănac și pe George foarte enervant. Acum părerea mi s-a schimbat din nou. Recent am reluat întregul serial.

Da, așa e. M-am supus unei provocări și am trecut prin ea. N-aș vrea să reamintesc cele mai bune glume ale show-ului. Sunt mult prea multe. Aș putea să subliniez poantele cu ”Soup Nazi” sau ”Steinbrenner”, ”Crazy Joe Divola”, chiar și cele cu Newman. Dar nu o voi face. Știți deja aceste lucruri. Știți că serialul a afectat metoda în care sitcomurile erau făcute. A schimbat felul nostru de a comunica unul cu celălalt. Dar mai multe despre asta voi spune imediat.

Haideți să privim un pic la importanța istorică pe care ”Seinfeld” a avut-o și cum a modificat cultura populară din lumea occidentală. Ca să vedem ce s-a schimbat atât de dramatic, trebuie să ne uităm la ce a fost înainte de show. Cele mai progresive sitcomuri în anii ’80 au fost ”Cheers” și ”Roseanne.” Da, existau și atunci aluzii sexuale și observații obraznice, ba mai mult era și un pic de răutate în umorul practicat. Cu toate astea, serialele erau destul de inofensive încât puteai liniștit să te detașezi de acele poante. Nu poți ca în fiecare zi să stai într-un bar și să vorbești doar despre sex (sper) și nici nu poți să îți agresezi familia zilnic cu observații sarcastice (și asta sper).

Dar ”Seinfeld” a fost diferit. Pentru că a fost literalmente un serial despre nimic cu situații în care puteai să te regăsești oricând. Nu era greu să îți imaginezi asta pentru că fiecare din noi a avut la un moment dat o conversație prezentă și în ”Seinfeld”. Cât de mult timp poate să treacă fără să te masturbezi, să uiți numele iubitelor tale, să te pierzi într-o parcare, să ai o ”combinație” rapidă ce te îmbogățește, să te cerți cu părinții tăi. Toate sunt părți ale vieții. Dar nu ați văzut asta înainte la televizor. Cele patru personaje principale vorbesc unul cu celălalt exact la fel cum o facem și noi în viața reală. Era atât de familiar, dar atât de străin să vezi asta pe micile ecrane.

A schimbat modul de a ne vorbi unul altuia. A făcut să pară în regulă dacă bârfești pe cineva. Am învățat să ne jignim oamenii din viața noastră aproape la fel de mult precum o făcea Jerry. Pot să îmi amintesc perioada în care îi toleram pe ceilalți. Avum chiar nu mai pot să o fac, iar ”Seinfeld” e cel căruia trebuie să îi mulțumesc.

A introdus atât de multe sintagme în vocabularoul nostru ca: ”Yada-yada”, ”serenity now”, ”man hands”, ”close talker”, ”low talker”, ”high talker” și ”Festivus.” Ne-a făcut să adăugăm cuvântul ”baby” la finalul propozițiilor noastre. A făcut notorie situația în care vorbești despre tine la persoana a treia. Serialul ne-a ”alterat” viețile prin niște metode atât de micuțe și subtile, încât nici nu le-am remarcat. De câte ori nu ați mâncat câte un covrig, dar fără să vă gândiți că vă face instant sete? Nu prea multe, ghicesc eu. Cu toții am răcnit ”No soup for you!” de mai multe ori decât suntem dispuși să admitem. Cine ar putea uita vechea polemică despre ”Man-zier”? Sau să fie vorba de ”Bro”? Ca să vă demonstrez cât de popular a fost acest serial, vă sugerez să mergeți aleatoriu la oameni pe care îi cunoașteți și spuneți-le cuvântul ”mulva”, să vedeți câți din ei îl cunosc.

Fără apariția lui ”Seinfeld”, comediile nu ar mai fi fost atât de vădit sexuale. Nu că el ar fi fost neapărat așa deschis. Niciodată nu a spus cu exactitate despre ce se vorbea. Sunt episoade întregi despre masturbare, unde nu pomenesc nici măcar o dată cuvântul în sine. Sunt episoade despre sex oral, unde reușesc să nu spună la ce se referă chiar pe față. Televiziunea a devenit mult mai îndrăzneață, dar și mai brută. Uitați-vă la ”Two and a Half Men”, ”The Big Bang Theory”, ”Chuck”, ”My Name is Earl”, ”How I Met Your Mother”, ”Everybody Loves Raymond”, ”Friends” sau orice alt sitcom produs în ultimii 20 de ani (Yep, 20! Vă vine să credeți?) de după începutul lui ”Seinfeld.” Efectiv te lovesc în față cu glumele sexuale. Nici unul nu ar fi apărut dacă nu erau salturile uriașe făcute de ”Seinfeld.”

De asemenea, mi se pare de-a dreptul fascinant cum serialul reușește să fie încă deasupra celor mai noi apărute. Cu siguranță că tuturor ne-ar plăcea să credem că ne-am maturizat în cei 11 ani de când sitcomul s-a oprit. Dar în realitate, nu am făcut-o. Serialul nu e expirat absolut deloc. Nimeni nu poartă haine sofisticate acolo. Kramer se îmbracă doar vintage. Jerry are mai tot timpul blugi și tricou. George e de obicei în costum sau în haine casual, iar Elaine purta doar rochii și fuste demodate, fără-gust. Nu prea menționau subiectele lor de discuție, dar când o făceau, erau mereu lucruri care încă se află și în mințile noastre. Vorbeau despre ”Superman”, ”O.J. Simpson”, ”The Godfather” și multe alte referințe culturale și populare care nu îmbătrânesc.

Și acum să recunoaștem, cu toții avem favoriții noștri. Al meu obișnuia să fie Jerry. Acum este George în mod irevocabil. Mi se pare foarte amuzant că am ajuns să mă identific cu un personaj pe care îl consideram un ratat. Totul mă enervează și pe mine! Nu pot tolera nesimțirea și cred că dreptatea socială este ceva ce nu se prea mai practică în zilele noastre. Lucru care mă face totuși să nu fiu ca George este că eu nu inventez tot felul de planuri complicate ca să mă răzbun pe oameni. De ce nu fac asta? Pentru că în cazul lui George nu funcționa. De ce ar merge în al meu?

De asemenea, aceste personaje sunt persoane oribile. Sunt chiar niște nenorociți. Ultimul episod este o concluzie atât de potrivită. Își merită soarta. Mulți oameni consideră finalul dezamăgitor, dar a fost chiar drept, asta cred eu. Dar doar pentru că sunt oameni meschini, nu înseamnă că nu poți savura ceea ce fac.

Leave a Reply

— required *

— required *

Despre Noi
Iti oferim articole, recenzii (reviews) si stiri despre serialele tale preferate in fiecare zi. Afla totul despre serialele noi si in top, citeste recomandari si participa in comunitatea serialelor!
Seriale
Copyright © 2013-2014 - Seriale Punct Ro - Toate drepturile rezervate.